Un guvern pentru liniştea lor

Sunt foarte fericit. Pe toate blogurile şi forumurile se aude din ce în ce mai tare un singur refren: „Regret că l-am votat pe Băsescu”. Iar mulţi bloggeri „portocalii” preferă să scrie despre….Mircea Geoană sau despre condamnarea comunismului, doar doar evită realitatea cruntă: Boc e premier, Elena Udrea este mega-ministru, Oprea e la Apărare (semn că „rectitudinea morală” a Preşedintelui este cel puţin flexibilă).
Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor: felicitările mele! Primiţi ceea ce aţi votat. Măcar eu mă văd confirmat în aşteptările mele.

Sunt happy. Toate „sursele” susţin că domnul Valeriu Tabără nu va fi ministru. Deşi rămâne în PD-L. Domnia sa, domnul Onaca şi alte personalităţi provenite din zona fetidă a politicii româneşti (PUNR-PRM) sunt dovada vie a faptului că toate istoriile cu privire la condamnarea comunismului şi normalizarea Statului de către Băsescu sunt la fel de adevărate ca şi povestea lui Harap Alb.

Mai sunt mulţumit de un lucru: PD-L a numit în sfârşit un ministru de finanţe. Gata, am scăpat de contabili reprofilaţi. Mulţumirea mea este cu atât mai mare cu cât acest ministru este….penelist (sau, mă rog, era) semn că se adevereşte faptul că în PD-L nu prea găseşti specialişti.

Sunt trist. Doamna Udrea, se confirmă, va avea un minister important, plin de resurse. Deci domnul Băsescu va putea să pună bani deoparte pentru campania la un al treilea mandat (nu e constituţional? Păi o să avem o nouă Constituţie cât de curând. Şi cu un referendum bine ticluit, cu întrebări de genul: „Vreţi un Parlament cu 12 parlamentari şi pe domnul Băsescu cu dreptul la încă un mandat?” va rezolva orice problemă de „legitimitate”).

Salutară poziţia partidelor din opoziţie: nu ţin România în criză prin încrâncenarea de a ignora încăpăţânarea impertinentă a unui Preşedinte care nu recunoaşte decât „majorităţile” parlamentare care îi plac, dar nici nu bat palma cu PD-L, partidul cel mai puţin capabil să fie partener de coaliţie.