Amurgul democraţiei româneşti

Democraţia românească, născută în decembrie 1989 a avut, se pare, soarta lui Făt-Frumos: a crescut într-un an cât alţii în zece. În 1996, când a avut loc prima schimbare democratică de guvernare de după 1918 (nu are rost să revenim asupra „originalităţii” democraţiei interbelice), democraţia noastră avea deja 70 de ani, dar un comportament de adolescentă. În 2000, salvată printr-o monstruoasă coaliţie de la moarte, democraţia a intrat într-o prelungită şi senilă agonie.

Această agonie s-a transformat într-un soi de tranziţie inversă de la libertate (pe cât fusese ea înţeleasă) spre regim autoritar. De atunci, putem vorbi despre amurgul democraţiei româneşti.

Pentru a citi mai departe, accesati link-ul de aici