jump to navigation

Parlamentul „slab” din Statul cel „gras”. Reforme ale Statului în România lui Băsescu Noiembrie 15, 2011

Posted by Bogdan Duca in Uncategorized.
trackback

Puterea şi Opoziţia unei clase politice la putere

Reforma Statului în viziunea lui Traian Băsescu şi asociaţilor săi presupune desfiinţarea judeţelor, urmată de o nouă regionalizare, Parlament unicameral, reducerea numărului de parlamentari şi vot uninominal într-un singur tur de scrutin. Reforma Statului în viziunea Opoziţiei presupune regionalizarea prin menţinerea şi a judeţelor, Parlament bicameral, reducerea numărului de parlamentari şi vot uninominal într-un singur tur de scrutin.
După cum se observă, nu sunt deosebiri majore între cele două viziuni: ambele forţe politice îşi doresc regionalizarea, vor un paralment mic (chiar sunt de acord asupra numărului de parlamentari: undeva în jurul a 300), sunt atrase de ideea unui uninominal majoritar care să scoată din cărţi orice alt actor politic în afara celor 3 din acest moment (coaliţia din jurul lui Băsescu, coaliţia anti-Băsescu şi UDMR) şi denotă un minim interes faţă de democraţie, reprezentativitate, garanţiile de llibertate pe care le presupune un regim parlamentar, faţă de o republică semi-prezidenţială, aşa cum este România.
Cele două forţe politice se contrazic doar în câteva puncte, care ţin strict de lupta electorală imediată: gruparea pro-Băsescu vrea să instrumentalizeze regionalizarea pentru a distruge reţelele electorale ale coaliţiei anti-Băsescu. Din aceleaşi motive, preferă şi cumularea alegerilor locale şi parlamentare într-o singură zi, cele câteva luni dintre locale şi parlamentare fiind suficiente pentru încropirea unor maşinării electorale în teritoriu.
Cât despre opţiunile pentru un Parlament bicameral sau unicameral, acordul coaliţiei pro-Băsescu pentru reducerea numărului de parlamentari într-un context bicameral, ne dă de înţeles că se poate ajunge la un acord între Putere şi Opoziţie.
Ceea ce este amuzant e faptul că în acest moment, Opoziţia este mult mai radicală decât Puterea în asumarea acestei reforme a clasei politice. Puterea, în cursul zilei trecute, pare să fi renunţat (sau măcar să o fi „lăsat mai moale”) la unicameralism, a propus un Parlament de 388 de aleşi (faţă de formula iniţială, de 300 de parlamentari) şi….a găsit o formulă electorală mixtă, în care două treimi din mandate să fie uninominale şi o treime prin redistribuire.
Opoziţia în schimb are un proiect de lege care solicită reducerea numărului de parlamentari la 300 şi susţine votul uninominal majoritar, ceea ce ne poate să ne întrebăm (ironic, desigur) cine o fi mai loial lui Traian Băsescu?

Când doi se împacă….democraţia moare

Desigur că nu este vorba de o împăcare stricto sensu între Putere şi Opoziţie. Ceea ce putem observa este o altă demonstrare a trendului ademocratic pe care alunecă întreaga clasă politică românească de după 2003. La fel, ni se arată dispreţul faţă de aşteptările propriului electorat.
Dacă electoratul „pro-Băsescu” a votat la un referendum pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, obligaţia morală a coaliţiei pro-Băsescu ar fi fost să susţină un parlament de 300 de aleşi şi nu o cifră consistent mai mare: de 388 de parlamentari.
Dacă electoratul „anti-Băsescu” a susţinut tot timpul o formulă politică democratică, parlamentaristă, ar fi fost obligatoriu moral pentru ca cei din coaliţia anti-Băsescu să susţină revenirea la un Parlament puternic, mare, reprezentativ, ales printr-un sistem de vot care să acorde o cât mai mare autonomie parlamentarilor. Dar iată că Opoziţia susţine printr-un proiect legislativ, atât un Parlament anemic numeric, cât şi poate cea mai împotriva reprezentativităţii
Desigur, ambele părţi ale actualei clase politice, dacă ar fi ţinut cu adevărat la democraţie şi la libertate, ar fi respins încă de la început instrumentalizarea plebiscitului în scopuri electorale de către Traian Băsescu şi ar fi căutat să promoveze un Parlament cât mai puternic şi mai eficient, inclusiv printr-un sistem de vot proporţional care să asigure reprezentarea cât mai largă a valorilor şi speranţelor cetăţenilor României.
Este momentul poate să repetăm aici faptul că un Parlament mai redus numeric nu va fi mai eficient şi nici măcar mai puţin cheltuitor. Ineficienţa Parlamentului vine din cu totul alte motive: „necesitatea” neconstituţională ca parlamentarii să piardă jumătate de săptămână de lucru în „activităţi în colegiu”, lipsa unui aparat tehnic şi de consilieri eficient pe lângă parlamentari şi grupurile parlamentare precum şi lipsa unor sancţiuni clare şi ferme ale chiulului parlamentar şi „cutumelor” nedemocratice (precum numărătorile a la Anastase, practică ce exista cu mult înainte ca Roberta Anastase să fi ajuns prin parlament).
De asemenea, orice formă de vot uninominal va lega tot mai mult pe parlamentar de colegiul în care este ales, condiţionându-l de reţelele politice şi cercurile de interese din teritoriu, obligându-l pe acesta să acţioneze conform cu mandatele imperative ale cercurile (politice, de afaceri, de prieteni, etc.) ce l-au ales şi îl mai pot realege.

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: