jump to navigation

O opinie despre distributism (I) Martie 10, 2011

Posted by Bogdan Duca in Uncategorized.
trackback

O stafie bântuie România: stafia distributismului!
Aşa ar fi trebuit să îşi înceapă distributiştii manifestele lor. Numai că Marx le-a luat-o înainte….
Distributismul este înţeles, aici. în România, ca un soi de panaceu universal, care va zdrobi imperialismele de orice fel, va depăşi clivajul „stânga- dreapta”, va rezolva problemele economice, oferind tuturor prosperitate, va provoca o reformă morală profundă ce va recreştina societatea în ansamblul ei.
Ca să vedeţi omiletica distributistă, vă invit să urmăriţi acest clip. Asemănările cu textul din Manifestul lui Marx nu sunt, cred eu, întâmplătoare.

V-aţi lămurit? Omiletică şchioapă, revoluţionară, negativă, din care aflăm că distributiştii vor să instaureze o „ordine creştină” dar mai întâi trebuie să „dea de pământ” cu nenumăraţi duşmani. În rest, nu aţi înţeles nimic din ce înseamnă această „ordine creştină”.
E drept, clipul ne spune ceva despre” o organizare socială dreaptă şi durabilă poate fi doar aceea în care dreptul de proprietate şi mijloacele de producţie, distribuţie şi schimb sunt larg răspândite.”
Dar dreptul acesta este garantat pentru toţi cetăţenii dintr-o democraţie capitalistă. Doar legislaţiile şi fiscalitatea socialistă, se pun între cetăţean şi libera iniţiativă. Aşa că…nimic nou sub soare.
Ni se mai spune şi că:”Ceea ce întru Adevăr, contează este Persoana şi înlocuirea secularismului printr-o ordine creştinească”. Ce e acea ordine creştinească? Eu ştiu că absolutismul monarhic a fost o ordine creştinească, republicile italiene medievale au fost ordine creştină, autocraţia bizantină şi ţaristă a fost ordine creştină dar şi că democraţia americană este o ordine creştină.

Hai să mergem mai departe. Să vizităm site-ul Centrului pentru o Românie Integră şi Prosperă, think tank-ul distributiştilor români

Pagina dedicată scopurilor acestui think tank ne spune că avem probleme:
* Trecerea băncilor din ţară în mâini străine, cu interese străine;
* Activele ţării vândute ieftin unor investitori şi speculatori străini;
* Dependenţa fiscală, financiară şi politică de organizaţii internaţionale;
* Un sector agricol fragil şi neperformant;
* O distribuire tot mai nedreaptă a bogăţiei între români;
* Instituţii sociale, de învăţământ, de sănătate în ruină;
* Exodul dureros şi distructiv al românilor, mai ales al tinerilor;
* O populaţie lipsită de curaj şi de încredere;
* Un consumerism sfruntat, agresiv, care încalcă valorile morale;
* O reputaţie internaţională pătată.

şi că membrii acestui think tank ne vor oferi soluţii. În spiritul distributist, desigur…. Evident că formulările sunt generale: nu ştim precis cam ce presupun aceste soluţii.

Aşa că mergem mai departe, dăm search şi găsim şi un specimen de soluţie: o scrisoare adresată de doi membri ai think tank-ului distributist lui Jeffrey Franks, cu sfaturi, desigur….
Găsim o critică categorică a eşecului neoliberal şi o apologie a capitalismului de stat. Aflăm că:
„Căile ferate britanice sunt administrate de sectorul privat dar subvenţionate de guvern; căile ferate franceze sunt de stat. Nu-i greu de ghicit care dintre cele două state are un sistem feroviar mai bun. Aeroporturile britanice sunt privatizate; cu toate acestea, performanţa aeroportului Heathrow este deplorabilă (investitorii care, în momentul privatizării lui, au ştiut să cumpere acţiuni au făcut însă o grămadă de bani).”
Wow! Săracii englezi, au o reţea de căi ferate deplorabilă şi nenorocirea aia de Heathrow ar trebui oricând înlocuită de un aeroport „de stat” (recomand modelul Băneasa).
Mai aflăm că „jumătate din băncile din Polonia sunt deţinute şi controlate de stat. China, India, Brazilia şi nenumărate alte state refuză să cedeze complet controlul asupra sectorului bancar în favoarea „forţelor pieţei“ şi sunt încă şi mai hotărâte să nu lase sectorul bancar să intre pe mâini străine.”
Bon! Iată exemple demne de urmat: China, India şi Brazilia….

Evident, aflăm că am trecut prin criza financiară cea mai mare din ultimii 50 de ani, care a bătut în cuie coşciugul capitalismului (metaforele aparţin autorilor). Hmmm! Şi Pravda vedea cuie în coşciugul capitalismului prin anii 30. Dar capitalismul, care paradoxal are nevoie de crize tocmai pentru a se autoregla, a supravieţuit. Iar criza de acum, în comparaţie cu cea din anii 30, este o copilărie. Deşi pentru profeţii apocalipsei capitalismului, dă bine să o supraliciteze, transformând-o într-un….armaghedon, ceva.

În episodul următor: ce treabă are creştinismul cu distributismul?

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: