jump to navigation

Recitind Decalogul (I) Februarie 15, 2009

Posted by Bogdan Duca in Uncategorized.
trackback

Criza economică nu poate justifica abdicările morale şi principiale. Departe de a cere măsuri speciale, timpurile speciale necesită o întoarcere la normalitate, o asumare mai fermă a acesteia. Căci crizele nu indică eşecul normalităţii, ci au arătat tot timpul în istorie rateurile spiritului revoluţionar, a tentaţiei omeneşti de a „arde” etapele, de a grăbi inevitabilul progres.

De aceea, după mine, este obligatoriu să (re)citim Decalogul şi să încercăm să vedem unde l-am încălcat şi ce ar trebui să accentuăm atunci când îl punem în aplicare.

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine!

Din păcate Dumnezeu a fost părăsit în lumea noastră recentă. Dispreţul omului postmodern faţă de religie nu are corespondent în istorie. El este mascat de cele mai nobile idealuri: umanism, dorinţa de pace universală, respectul faţă de alteritate. Dar toate aceste măşti ascund o singură realitate: procesul de distrugere a religiei, înţelese ca mod de legătură a omului cu divinitatea.

Ura faţă de Creştinism este motivată cu argumente „istorice”: trebuie să spălăm de păcatele sale o religie ce a făcut dovadă de atâta lipsă de „toleranţă”! Trebuie să împiedicăm ca istoria fanatismului şi a bigotismului creştin să se mai poată repeta! În schimb, celelalte religii sunt încurajate în tot Occidentul să submineze Creştinismul.

Dar pe aceeaşi logică se cere şi condamnarea Islamului (în societăţile musulmane secularizate) sau a Hinduismului… Iar acolo unde aceste religii sunt majoritare, Creştinismul este chiar sprijinit să îşi edifice activităţile misionare (a se citi: „de consolidare a societăţii civile”). Divide et impera!

Pentru a respecta această poruncă trebuie doar să redescoperim sensul real al toleranţei: cel în care propria credinţă nu este afectată în nici un fel de respectul pentru cea a celuilalt, cea ferită de mizeria ideologică a relativismului cultural.

2. Să nu te închini la idoli!

Dar lumea este plină de idoli. De la starurile muzicale, la actorii de cinema, toţi se cred, se vor, idoli. Dar nu starletele de prin show-bizz sunt idolii de care ar trebui să ne temem, ci idolii politici.

Cine atacă sentimentul religios nu o face pentru a îl distruge, ci pentru a-l manipula. Omorârea lui Dumnezeu nu s-a făcut în istorie decât pentru promovarea unor idoli. Ucigându-l pe Hristos, marii preoţi din Ierusalim se propuneau pe ei înşişi ca idoli ai poporului evreu, ucigându-i pe martiri, romanii o făceau pentru a-şi impune idolul: împăratul. Iar moartea lui Dumnezeu proclamată de revoluţionarii de la 1789 şi de filosofii modernităţii şi deplânsă de Nietzsche a produs la modul cel mai obiectiv noi şi noi idoli: zeiţa Raţiunii – căreia i se închinau iacobinii –, legile determinismului istoric, căreia i se închină intelectualii marxişti, Lenin, Stalin, Hitler, Kim Ir Sen, Ceauşescu, dar şi variante soft precum Castro, Chavez, Obama.

Privind retrospectiv, se pare că asistăm la un mare exerciţiu al unor forţe ce lucrează în istorie. Spirite nemuritoare lucrează permanent la fabricarea de noi şi noi idoli, toţi maligni şi toţi perfectibili. E un efort ce pare să conducă la apariţia idolulului perfect: înfricoşătoarea împlinire a profeţiilor iudeo-creştino-musulmane despre Antihrist.

Cum am putea să respectăm această poruncă? Refuzând utopiile, de orice formă ar fi acelea. Respingând din oficiu orice „lege” a istoriei, ferindu-ne de toţi acei politicieni care în loc să ne promită libertatea ne promit progresul, egalitatea, un viitor luminos.

Anunțuri

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: