jump to navigation

Ţiganii şi ofensiva stângii Iulie 21, 2008

Posted by Bogdan Duca in Uncategorized.
Tags: , ,
trackback

Patru fetiţe de ţigani, trimise de părinţii lor la cerşit pe o plajă din Italia fac baie în mare. Din cauza valurilor, ele ajung în pericol de moarte şi două dintre ele chiar mor înecate (Dumnezeu să le odihnească!). Celelalte trăiesc DATORITĂ italienilor de pe plajă, oameni care şi-au riscat viaţa pentru a salva pe acei copii.

Timp de o oră cadavrele celor două fetiţe au rămas pe plajă, acoperite decent cu o pătură. Motivul? Atât a luat ambulanţei de la morgă ca să vină să ridice cele două trupuri.

În tot acest timp lumea a rămas pe plajă şi viaţa şi-a reluat, cum era şi firesc. cursul ei normal. Plaja nu a fost evacuată, aşa cum nu a fost evacuată nici o plajă din lume atunci când, prin legea naturii sau a firii, unii oameni se îneacă.

Dar pentru presa isterică, pentru stânga neomarxistă, pentru „umaniştii” paneuropeni, pentru tonomatele din presă (na, că îl citez pe Băsescu!) ale birocraţilor din U.E., acest eveniment trebuie manipulat cumva. Cum? Profitând de moartea acelor două micuţe ţigănci pentru a acuza italienii de rasism, de lipsă de sentimente umane şi a presa Statul italian să nu îşi mai apere cetăţenii în faţa valului de infracţionalitate care, ne place sau nu, e legat de o etnie anume, cea ţigănească.

NOTA BENE: Potrivit tuturor martorilor acele fetiţe erau venite pe plajă ca să cerşească! Cred că lucrul acesta spune multe…

Anunțuri

Comentarii»

1. alexandru petria - Iulie 22, 2008

Un asemenea text mă lasă fără nici un comentariu.

2. Bogdan Duca - Iulie 22, 2008

E bine ca depuneti efortul de a scrie un comentariu pentru a spune ca nu aveti nici un comentariu.

3. Alexandru Dumitraşcu - Iulie 22, 2008

Vai de capul vostru, vă încaddraţi în dreapta autoritariană… unde sunt cei mai mulţi criminali ai umanităţii: Bush, Hitler, etc.

Noroc că în dreapta extremă aproape tot timpul au fost doar extremişti fără cine ştie ce intelect şi stânga are toţi intelectualii de seamă.

Orwellizare plăcută.

4. Alexandru Dumitraşcu - Iulie 22, 2008

Şi îl mai aveţi şi pe Tismăneanu las citate. Asta spune multe despre voi.

5. Xtend - Iulie 22, 2008

Macar informativ 🙂

RASISMUL
[Text prescurtat]
1. Rasismul este forma cea mai primitivã ºi grosolanã a colectivismului. El constã în a atribui filiaþiei genetice a unui om o semnificaþie moralã, socialã sau politicã; el afirmã cã trãsãturile intelectuale ºi de caracter ale omului sunt generate ºi transmise de chimia internã a corpului sãu [cititorul va observa cã noþiunea de „rasã“ implicitã în definiþia de mai sus coincide cu ceea ce în limba românã se înþelege prin naþionalitate, etnie; n. tr.]. Aceasta înseamnã, practic, cã un om va fi apreciat nu în funcþie de propriul sãu caracter ºi de propriile sale acþiuni, ci în funcþie de caracterul ºi acþiunile ansamblului strãmoºilor sãi.
Rasismul susþine cã conþinutul minþii omeneºti (nu aparatul sãu cognitiv, ci conþinutul acestuia) este moºtenit, cã convingerile, valorile ºi caracterul unui om sunt fixate, înainte de a se naºte, prin factori fizici pe care acesta nu îi poate controla. Aceste afirmaþii constituie versiunea trogloditã a doctrinei ideilor înnãscute, sau a cunoºtinþelor moºtenite, care a fost complet infirmatã de filosofie ºi de ºtiinþã. Rasismul este o doctrinã a brutelor, inventatã de brute ºi destinatã brutelor. Rasismul este versiunea de grajd a colectivismului, adecvatã unei mentalitãþi capabile sã facã distincþia între diferite rase de animale, dar nu ºi între animale ºi oameni.
Ca orice altã formã de determinism, rasismul neagã atributul specific care deosebeºte omul de toate celelalte specii vii: facultatea raþiunii. Rasismul neagã douã aspecte ale vieþii omeneºti: raþiunea ºi liberul arbitru, sau intelectul ºi morala, înlocuindu le cu predestinarea chimicã.
O familie respectabilã care întreþine rude de nimic sau le acoperã crimele pentru a „proteja reputaþia familiei“ (ca ºi cum statura moralã a unuia poate fi umbritã de acþiunile altuia), o haimana care se fãleºte cã strã strãbunicul sãu a fost întemeietor de imperii, sau fata bãtrânã de la þarã care se laudã cã fratele bunicului sãu din partea mamei a fost senator, iar un vãr de gradul trei a dat un concert la Carnegie Hall (ca ºi cum realizãrile unuia pot sã ºteargã mediocritatea altuia), pãrinþii care studiazã arborii genealogici ai posibililor viitori gineri, o celebritate ce îºi începe cartea autobiograficã prin expunerea detaliatã a istoriei familiei sale, toate acestea sunt exemple de rasism, manifestãri atavistice ale doctrinei a cãrei manifestare integralã se traduce în rãzboaiele inter tribale ale sãlbaticilor preistorici, în enormul mãcel din Germania nazistã, în atrocitãþile din noile „naþiuni pe cale de dezvoltare“.
Teoria care ia drept criteriu moral ºi intelectual „neamul bun“ ºi „neamul prost“ nu poate conduce în practicã la nimic altceva decât la masacrarea neamurilor. Forþa brutalã este singura cale de acþiune deschisã celor ce se considerã ei înºiºi un ansamblu de substanþe chimice.
Rasiºtii din zilele noastre încearcã sã demonstreze superioritatea sau inferioritatea unei anumite rase prin invocarea realizãrilor din trecut ale unora dintre membrii ei. Spectacolul atât de frecvent al unui mare inovator care în timpul întregii sale vieþi este batjocorit, condamnat, obstrucþionat, persecutat de cãtre compatrioþii sãi, pentru ca, la câþiva ani dupã moartea sa, sã fie transformat într un monument naþional ºi aclamat ca dovadã a mãreþiei rasei germane (sau franceze, sau italiene, sau cambodgiene), acesta este un spectacol de expropriere colectivistã tot atât de revoltãtor ca ºi cel al exproprierii materiale sãvârºite de comuniºti.
Tot aºa cum nu existã minte colectivã sau rasialã, tot aºa nu existã realizare colectivã sau rasialã. Existã numai minþi individuale ºi realizãri individuale, iar o culturã nu este un produs anonim al unor mase nediferenþiate, ci suma realizãrilor intelectuale ale oamenilor individuali.
Chiar dacã ar fi fost demonstrat (ceea ce nu s a fãcut) cã frecvenþa indivizilor cu capacitãþi intelectuale potenþial superioare este mai mare printre membrii unor rase decât printre membrii altor rase, acest fapt nu ne ar spune nimic despre un individ anume ºi ar fi deci irelevant pentru opinia pe care ne o facem despre acesta. Un geniu este un geniu, indiferent de numãrul de debili mintal care aparþin aceleiaºi rase, iar un debil mintal este un debil mintal, indiferent de numãrul de genii care sunt de aceeaºi origine rasialã. Este greu de spus care dintre nedreptãþi este mai revoltãtoare: pretenþia unui rasist sudist ca un geniu negru sã fie tratat ca inferior deoarece rasa sa „a produs“ un numãr de brute, sau pretenþia unei brute germane la un statut superior sub motivul cã rasa sa „a produs“ un Goethe, un Schiller sau un Brahms.
Acestea nu sunt, desigur, douã pretenþii deosebite, ci douã aplicaþii ale aceleiaºi premise fundamentale. Este irelevant dacã ceea ce se afirmã este superioritatea sau inferioritatea unei rase date; în ambele cazuri rasismul are una ºi aceeaºi rãdãcinã psihologicã, ºi anume propriul sentiment de inferioritate al rasistului.
Ca ºi orice altã formã de colectivism, rasismul este cãutarea nemeritatului. Rasismul este cãutarea cunoaºterii automate, adicã a evaluãrii automate a caracterului omului, care ocoleºte responsabilitatea de a ºi exercita judecata raþionalã sau moralã; rasismul este, înainte de toate, goana dupã un respect automat pentru sine însuºi (sau pseudo respect).
A pune virtuþile cuiva pe seama originii sale rasiale înseamnã a recunoaºte faptul de a nu ºti care este procesul prin care se dobândesc virtuþile ºi, de cele mai multe ori, de a nu reuºi tu însuþi sã le dobândeºti. Majoritatea covârºitoare a rasiºtilor sunt oameni care nu au dobândit un sentiment al propriei identitãþi, care nu pot sã revendice vreo realizare sau merit personal ºi care aderã la iluzia unui „respect tribal pentru sine însuºi“ pretinzând inferioritatea unui alt trib. Observaþi intensitatea istericã a rasiºtilor sudiºti; observaþi de asemenea cã rasismul este mult mai rãspândit în populaþia albã sãracã din Sud decât printre intelectualii de acolo.
Istoriceºte, rasismul s a amplificat ºi a diminuat odatã cu amplificarea ºi diminuarea colectivismului. Colectivismul este doctrina care afirmã cã individul nu are nici un fel de drepturi, cã viaþa ºi munca lui aparþin grupului („societãþii“, tribului, statului, naþiunii) ºi cã grupul poate sã l sacrifice intereselor sale, dupã bunul sãu plac. Singura modalitate de a aplica în practicã o asemenea doctrinã este recurgerea la forþa brutalã, iar etatismul a fost totdeauna corolarul politic al colectivismului.
Statul absolut nu este decât o formã instituþionalizatã a domniei unei bande, indiferent care bandã anume acapareazã puterea. Cum nu existã vreo justificare raþionalã pentru o asemenea domnie, cãci nici una nu a fost ºi nu poate fi vreodatã oferitã, mistica rasistã a constituit totdeauna un element crucial al tuturor variantelor statului absolut. Relaþia este reciprocã: etatismul izvorãºte din rãzboaiele tribale preistorice, din ideea cã membrii unui trib constituie prada naturalã a celor din alt trib, ºi instituie propriile sale subcategorii rasiste interne, un sistem de caste determinate prin naºterea omului, cum ar fi un titlu de nobleþe ereditar sau ºerbia ereditarã.
Rasismul Germaniei naziste, unde oamenii trebuiau sã completeze formulare despre ascendenþa lor peste multe generaþii pentru a dovedi originea lor arianã, îºi are corespondentul în Rusia Sovieticã, unde oamenii trebuiau sã completeze formulare similare pentru a arãta cã strãmoºii lor n au posedat nici un fel de proprietate ºi cã deci sunt de origine proletarã. Ideologia sovieticã se bazeazã pe ideea cã oamenii pot fi condiþionaþi pentru comunism pe cale geneticã, adicã pe ideea cã câteva generaþii condiþionate prin dictaturã vor transmite ideologia comunistã descendenþilor lor, care vor fi comuniºti din naºtere. Persecuþia minoritãþilor rasiale în Rusia Sovieticã în funcþie de originea rasialã ºi de bunul plac al comisarului respectiv este bine cunoscutã; deosebit de rãspândit este antisemitismul, cu deosebirea cã pogromurile oficiale sunt numite „epurãri politice“.
Nu existã decât un singur antidot al rasismului: filosofia individualismului ºi corolarul sãu politic — capitalismul laissez faire.
Individualismul considerã omul — fiecare om — ca pe o entitate independentã, suveranã, care posedã dreptul inalienabil asupra propriei sale vieþi, un drept ce derivã din natura sa de fiinþã raþionalã. Individualismul afirmã cã o societate civilizatã, ca ºi orice formã de asociere, cooperare sau coexistenþã paºnicã între oameni, poate fi realizatã numai pe baza recunoaºterii drepturilor individuale, ºi cã un grup, ca atare, nu posedã alte drepturi în afara drepturilor individuale ale membrilor sãi (v. Ayn Rand: Drepturile omului ºi „Drepturi“ colectivizate în The Virtue of Selfishness, Signet Book, 1964).
Ceea ce conteazã pe piaþa liberã este doar un singur atribut uman, ºi anume capacitatea productivã, ºi nicidecum strãmoºii, rudele, genele sau chimia corporalã. Capitalismul judecã ºi rãsplãteºte oamenii exclusiv în funcþie de capacitãþile lor ºi de ambiþia individualã.
Nici un sistem nu poate instaura domnia raþiunii prin lege (sau prin forþã). Capitalismul este însã singurul sistem care funcþioneazã într un fel care rãsplãteºte raþionalitatea ºi penalizeazã toate formele de iraþionalitate, inclusiv rasismul.
Un sistem complet liber, capitalist, nu a existat încã nicãieri. O semnificaþie enormã o are însã corelaþia între rasism ºi autoritarismul politic în economiile semi libere în secolul nouãsprezece. Persecutarea naþionalã ºi/sau religioasã a minoritãþilor a fost în raport invers cu gradul de libertate din þarã. Rasismul era cel mai puternic în þãrile cu economiile cele mai controlate, ca Rusia ºi Germania, ºi cel mai slab în Anglia, care era pe atunci cea mai liberã þarã din Europa.
Capitalismul este cel ce a dat omenirii primii ei paºi spre libertate ºi un mod de viaþã bazat pe raþiune. Capitalismul este cel ce a strãpuns barierele naþionale ºi rasiale, ºi anume prin intermediul liberului schimb. Capitalismul este cel ce a abolit sclavia ºi ºerbia în toate þãrile civilizate din lume. Nordul capitalist este cel ce a distrus sclavia în Sudul feudal agrar al Statelor Unite.
Aceasta a fost tendinþa care a prevalat un scurt interval de timp de circa o sutã ºi cinzeci de ani. Nu este necesar sã reamintim aici rezultatele ºi realizãrile spectaculoase ale acestei tendinþe.
Ascensiunea colectivismului a rãsturnat aceastã tendinþã.
Când oamenii au început sã fie îndoctrinaþi din nou cu ideea cã individul nu deþine nici un drept, cã supremaþia, autoritatea moralã si puterea nelimitatã aparþin grupului si cã omul nu este nimic fãrã grupul sãu, consecinþa inevitabilã a fost cã oamenii au început sã graviteze în jurul unui grup sau altul, pentru auto apãrare, cuprins de dezorientare ºi groazã subconºtientã. Grupul cel mai la îndemânã, cel care este cel mai uºor de identificat ºi cãruia este cel mai uºor sã i te alãturi, în special pentru persoane cu capacitãþi intelectuale limitate, forma cea mai puþin pretenþioasã de „apartenenþã“ ºi „armonie“ este rasa.
În acest fel, teoreticienii colectivismului, avocaþii „umaniºti“ ai unui stat absolut „binevoitor“, au provocat renaºterea ºi o creºtere nouã, virulentã a rasismului în secolul al douãzecilea.
În epoca de glorie a capitalismului, Statele Unite erau cea mai liberã þarã din lume ºi cea mai bunã dezminþire a teoriilor rasiste. Au venit aici oameni de toate rasele, unii provenind din þãri obscure, nesemnificative din punct de vedere cultural, realizând minuni de creativitate ºi care ar fi rãmas nãscute moarte în þãrile lor de origine, pline de interdicþii. Oameni din grupuri rasiale ce s au mãcelãrit timp de secole, au învãþat sã trãiascã împreunã în armonie ºi cooperare paºnicã. America a fost denumitã, pe bunã dreptate, „creuzet rasial“. Însã puþini sunt cei ce au înþeles cã America nu i a dizolvat pe imigranþi într o uniformitate nivelantã; America i a unit prin protejarea dreptul lor la individualitate […]
Atâta timp cât militanþii de culoare luptau contra discriminãrii din partea instituþiilor de stat, dreptul, justiþia ºi morala erau de partea lor […] Discriminarea rasialã, impusã ºi consfinþitã de lege [în statele din Sud], este o încãlcare atât de grosolanã a drepturilor individuale, încât legile discriminatorii ale Sudului ar fi trebuit de mult sã fie declarate neconstituþionale […] Este corect sã se interzicã orice fel de discriminare în instituþiile ºi stabilimentele de stat, deoarece statul nu are nici un drept sã nedreptãþeascã vreun cetãþean al sãu. În conformitate cu acelasi principiu, statul nu are nici un drept sã favorizeze pe unii cetãþeni ai sãi în detrimentul altor cetãþeni. De aceea statul nu are nici dreptul sã violeze dreptul la proprietate particularã, prin interzicerea discriminãrilor în instituþiile sau întreprinderile private.
Nimeni […] nu poate ridica vreo pretenþie când e vorba de proprietatea altuia. Drepturile unui individ nu sunt violate când o persoanã particularã refuzã sã aibã de a face cu acesta. Rasismul este o doctrinã funestã, iraþionalã ºi, din punct de vedere moral, demnã de dispreþ, însã doctrinele nu pot fi interzise sau impuse prin lege. Tot astfel cum trebuie sã apãrãm libertatea de exprimare pentru un comunist, deºi teoriile sale sunt funeste, tot astfel trebuie sã apãrãm dreptul unui rasist de a utiliza si dispune de avutul sãu. Rasismul privat nu este o problemã legalã, ci una moralã; el poate fi combãtut numai prin mijloace private, cum ar fi boicotul economic sau ostracismul social […]

Ayn Rand

http://fil.unibuc.ro/krisis/krisis3/krisis3.pdf

6. Andrei - Iulie 23, 2008

Nu stiu ce si cum s-a intamplat. Mi-a fost greu sa-mi imaginez ca oamenii au facut plaja langa niste fetite moarte. Asa cum apareau in poza se putea crede ca faceau plaja. Poate a fost o stire pe bune sau poate a fost o exagerare.
Insa, Bogdan, ce are pentru tine cersitul cu moartea si rejectarea?
Pt mine 2 copii morti e o priveliste la fel de trista, oricare ar fi acei copii.
Bogdan, cred ca nu esti documentat cu statistici legate de infractionalitate. Sunt multi romani get beget criminali. Saracia si lipsa de educatie creeaza mai degraba criminalitatea. Sangele… sub nici o forma.
O fetita luata dintr-un trib cu un stil de viatza primitiv adusa in Franta si crescuta de parinti adoptivi francezi ajunge sa devina o membra integrata a societatii franceze.
Teoriile personalitatii bazate pe mostenirea genetica sunt de multa vreme bla bla.

7. Bogdan Duca - Iulie 23, 2008

Privelistea a doi copii morti este una trista. Nu am negat lucrul acesta. Dar moartea altora nu este un impediment pentru vietuirea ta. Oamenii au ramas pe plaja dupa tristul accident si nici nu inteleg care alta ar fi trebuit sa fie reactia lor. Sa renunte la concediu pentru ca au murit doua fetite inecate? Sa planga isteric? Pur si simplu viata a continuat, asa cum continua peste tot, chiar daca moartea rapeste pe unii dintre noi…

Acum sa trecem la povestea cu statisticile. Ele arata clar o realitate: rata infractionalitatii este mult mai mare in randul tiganilor decat in randul romanilor. Nu am spus ca romanii nu au si ei infractorii lor, ci spun ca tiganii ca etnie au devenit o problema sociala europeana.

Spui ca saracia si lipsa de educatie duc la infractionalitate. E un fapt cunoscut acela ca tiganii nu sunt mai saraci decat restul romanilor iar accesul la educatie nu le este ingradit de nimeni in Romania.
Dar traiul promiscuu si refuzul educatiei sunt caracteristici ale comunitatilor tiganesti. Tiganii nu isi trimit copiii la scoli si nici nu se ingrijesc de cresterea standardului de viata al comunitatilor lor. Te rog sa imi demonstrezi contrariul, daca poti…

Cat despre mostenirea genetica….cine a vorbit de ea? Nu sunt rasist si nu cred ca ADN-ul este problema ci….cultura.

8. Alexandru Dumitraşcu - Iulie 23, 2008

Atunci pot fi educaţi dacă e cultura. Din ce spuneai părea că susţii că sunt infractori genetici!

9. machiavellian - Iulie 24, 2008

Bogdan, nu-l baga in seama pe Dumitrascu. Aici te ia pe ton bland si la el pe blog te face nazist.

In plus, nu stiu daca a auzit de Mao sau Stalin, ucigasi „adevarati” cu peste 100 de milioane de suflete aruncate de la balcon, dintr-o miscare de penita.

10. Andrei - Iulie 24, 2008

Pot sa inteleg asta ca viata merge inainte, dar imi e greu sa accept ce faceau acei oameni. Hmm mmm, la la, mai da-ma cu putina crema de anti-soare aici. Ah uite si niste copii morti. Eu ma duc sa fac baie in mare. Nu prea se leaga 🙂
Cred ca te-am inteles gresit si ma bucur ca e asa, in ce priveste ADN-ul.
In ce priveste cultura… refuza cultura noastra pentru ca poate nu o inteleg. Nu e o scuza pe care o creez pt ei, dar e si responsabilitatea culturii noastre de a gasi o cale de comunicare si cred ca o conditie pt ca omul sa te asculte este sa ii arati umanitate… in timp ce ii ceri sa respecte normele si chiar atunci cand ii aplici pedeapsa aplicabila pt orice membru al societatii la incalcarea legii etc.

Am cunoscut un tigan care mergea in comunitati rome unde ii persuada in fel si chip in scopul dezvoltarii. Avea succes si este un om superok. Bineinteles ca pentru a avea succes trebuia sa nu para un tigan „convertit”. Mi-a povestit experienta lui de cand a fost la scoala, cum dupa cateva zile dupa ce a fost primit intr-o sala luminoasa si cu toata magia necesara a fost luat impreuna cu alti copii si dusi intr-un pod unde au facut scoala stand in picioare pana cand la un momentdat au venit bancile. Multora le e greu sa inteleaga majoritarul cand traiesc experiente din-astea. Multe experiente de genul asta adunate au devenit parte din cultura lor sa stea in afara pentru a se proteja.
Oamenii pot invata si se pot schimba. E foarte greu, dar e o provocare si daca reusesti e o confirmare a inteligentei tale si te face sa te simti bine.
Problema tiganilor este si a fost o problema europeana si responsabili pt ea nu sunt numai tiganii. E o intalnire intre culturi mult prea diferite.

Tiganii sunt de multe feluri. O parte din ei sunt integrati si poate nici nu ii observi. O parte sunt bogati si needucati (considerand nivelul standard european de educatie). Alta parte, cred ca cei mai multi, sunt saraci si ne-educati.
Banuiesc, dar as vrea sa vad si o statistica despre asta (recunosc ca nici eu nu sunt documentat), ca procentual (raportat la nr cetateni etnia roma) sunt mai multi infractori tigani decat romani (infractorii romani ii raportam la nr cetatni de etnia romaneasca).
Asta nu este un motiv ca sa ii tratezi la pachet. Si romanii sunt peste 60% comunisti reziduali, iar eu ma bucur de cei 40% si simt compasiune pt cei 60%.

11. radu - Iulie 25, 2008

Ne place sau nu capacitatea de suferinta, mai ales cind e vorba de necunoscuti este limitata. Pentru a face si eu genralizari deplasate, as spune ca daca fetitele moarte ar fi fost la Eforie sau Mamaia, toti cei de pe plaja ar fi incetat sa mai faca bai de soare si s-ar fi strins ciurda in jurul cadavrelor comentind lipsa de responsablitate a tiganilor care fac copii si apoi ii lasa sa moara.

Dincolo insa de situatia concreta, cred ca Italia nu este departe in mentalitati de Romania, chiar daca pentru ei tiganii de-abia acum devin o problema centrala. Asistam la o parada politica a guvernului si functionarilor publici care vor „sa arate ca lucreaza” si a stingii care vrea sa compromita guvernul pe orice cai. Iar tiganii, ca de atitea ori in istoria lor sint la mijloc, pe post de arma politica.

Si in Romania, si in Italia, tiganii sint cum bine spui o problema sociala. Dupa o robie indelungata si recent terminata, cu o traditie de nomazi sau daca nu, de oameni fara capatii, au probleme in a se integra in ocietati moderne, mai mari decit ale romanilor sau ale italienilor din Centru si Sud. Respingerea lor nu este in primul rind rasiala ci legata de esecul lor de a profita de slobozenie, scoli, improprietarire.

Daca noi nu gasim, impreuna cu ei, o cale pentru a pune de acord cultura si traditiile lor cu modernitatea, vor ramine in continuare o problema.

Iar punerea de acord nu se face cu seminarii depsre rasism, nici cu clipuri si afise cu tigani adorabili, ci dindu-le acces la cunoastere, la meserie, la un trai decent prin munca cinstita. Nici masurile gratuite de intimidare ale guvernului italian, nici lacrimile de crocodil ale celor care ne voiau sub Ceausescu nu vor rezolva problema.

12. kaddish83 - Iulie 27, 2008

@ Andrei – ce frumos, spui ca un copil luat dintr-un trib inapoiat, adus si educat in Franta devine un cetatean asimilat. Ain’t that sweet! Dar ce te faci cand vine mai tot tribul? Si e un trib care respinge asimilarea ca sa nu mai spun ca respingerea respectiva e protejata si din exterior de ideologia multi-cultistilor conform careia ei oricum nu trebuie asimilati ca nu-i bine? Si e mai e si un trib cu o rata a nasterilor de 2-3 ori mai mare decat a nativilor?

Ai 2 optiuni – ori trimiti tribul inapoi, ori adopti masuri pentru a-l asimila.

Dar vezi tu, adoptarea masurilor naste o reactie irationala din partea stangistilor si multi-cultistilor. O poti vedea in fiecare seara pe canalele motanului Felix, in principal pe Antena 3. Nu trece seara in care Italienii sa nu fie facuti fascisti pentru ca vor sa faca ordine in taberele jegoase ale unor nomazi, multi dintre ei fara acte de identitate.

13. Andrei - Iulie 30, 2008

Kaddish, partial ai dreptate, dar treaba cu respingerea tribului trebuia facuta cu multa vreme inainte. Solutiile care vizeaza actiuni in forta asupra unei intregi etnii tin de vremuri barbare care au apus. Ce ar insemna ca toate grupurile etnice din Europa sa se duca „acasa”. E utopic si caraghios.

14. Andrei - Iulie 30, 2008

Tiganii de azi nu sunt tiganii de acum 200 de ani. Romanii de azi nu sunt romanii de acum 200 de ani.

15. kaddish83 - Iulie 31, 2008

@Andrei – Deci asimilati nu, „dati afara” nu, masuri de aplicare a legii = masuri barbare. Practic tu vrei sa nu se faca nimic. Imi pare rau insa istoria nu sta pe loc. Cu cat nu se face nimic acum pentru ca stangistii se cramponeaza cu sforaiturile lor „anti-fasciste” cu atat vremurile barbare se apropie mai rapid. Pentru ca la un moment dat satula de facut nimic in legatura cu problema asta lumea se va orienta spre cei care vor sa faca „totul”.

16. Andrei - August 1, 2008

Vreau ca Europa sa rezolve problema prin masuri non-discriminative. Nu sunt de acord nici cu discriminarea pozitiva pe criterii etnice.

17. Andrei - August 1, 2008

Tu cum vezi rezolvarea problemei?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: