jump to navigation

Câteva impresii pascale Mai 1, 2008

Posted by Bogdan Duca in Uncategorized.
Tags: , ,
trackback

Au trecut sărbătorile pascale. Dincolo de starea oarecum subiectivă ce caracterizează trăirea acestui timp liturgic, nu am putut să nu mă gândesc la nevoia separării Sfintelor Paşti de sărbătoarea – cu iepuri şi cu ouă de ciocolată – a Paştilor.

Iepuraşi de ciocolată

Creştinismul a pierdut bătălia cu secularizarea. Ca urmare, cred eu, are nevoie de o retragere strategică, de o repliere în faţa acestei lumi. A sosit timpul să lăsăm Crăciunul „lor” şi Paştile „lor” şi să ne regăsim, la alte date calendaristice, în Crăciunul nostru şi în Paştile nostru. Fără să fiu „stilist” – în sensul ignorant-eretic al acestui concept – cred că aceste sărbători trebuiesc ţinute pe „stil vechi” (în cazul Paştelui – chiar recalculată data, din moment ce toţi ortodocşii se bucură de Înviere la data stabilită de calendarul iulian). Nici un creştin nu are nevoie de păscutul fericit, de iepuri, de ouă de ciocolată sau de dubioase spirite ale Crăciunului. Orice creştin are, în schimb, nevoie să îl întâlnească pe Hristos în toate sărbătorile credinţei sale.

Când, la sinodul ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit metoda de calculare a Paştelui, episcopii decidenţi au stabilit ca, în eventualitatea în care Paştile creştin s-ar suprapune cu cel evreiesc, pentru a se evita confuzii, Paştile creştin să fie decalat cu o săptămână sau două. A sosit momentul ca să facem această decalare şi nu din cauza Paştelui evreiesc, ci din pricina unor sărbători ce, deşi poartă denumiri creştine, sunt străine de duhul Creştinismului.

Abureală

Acum, să trec la prezentarea impresiilor mele de la aceste sărbători pascale. Aş putea spune că am fost oarecum privilegiat. Am fost părtaş al ritmului liturgic din Săptămâna Mare în câteva biserici ortodoxe din Bucureşti şi din Constanţa, unde rânduielile au fost ţinute cât de cât cu grijă. De ce un greco-catolic a fost în biserici ortodoxe? Răspunsul este simplu: pentru că în bisericile catolice de rit bizantin poţi găsi multe lucruri frumoase, dar mai puţin rit bizantin. Cum, de exemplu, nu puteam înţelege să merg la slujba deniilor… dimineaţa, evident că a trebuit să merg la ortodocşi, şi pot spune că m-am folosit mult duhovniceşte de o asemenea alegere.

Dar nici în bisericile ortodoxe nu am scăpat de motive de stres, întristare şi sminteală (ca să folosesc un profund concept evanghelic). Mai întâi din pricina atmosferei din unele biserici, cum ar fi catedrala din Constanţa, cu podelele acoperite cu saci de plastic, spre nemurdărirea podelelor cu ceară, dar şi spre lipsa de confort a credincioşilor.

Apoi, un rol de stres, dar şi de amuzament l-au avut televiziunile. „Fătucile” de prin televiziunile noastre au făcut încă o dată dovada inculturii lor crase. Un val de inepţii, pe care se prea poate ca mulţi oameni să le şi fi crezut, au invadat ecranele televizoarelor în contextul unor transmisiuni de la diverse biserici. Am mai aflat şi cum serbează Paştile diferite vedete, staruri şi starlete, de parcă ar fi fost chiar necesat pentru oameni să ştie cam ce cozonaci plac blondinelor, brunetelor şi roşcatelor pe care soarta, nevoia de kitch şi incultura maselor le-a transformat în vedete ale timpului nostru.

Bineînţeles, toate televiziunile au bătut câmpii cu urări de a paşte fericiţi, de a trăi nu ştiu cum acest „timp de lumină” sau de a ne bucura de aceste sărbători ale vieţii. Într-un cuvânt: abureală. Dar o abureală din aceea care deformează conştiinţele. Tot mai multă lume, educată de către televiziuni, descoperă că Paştile sunt un soi de sărbătoare a păscutului şi a lumânărilor, legată vag de un Iisus Hristos care, nefiind al Bisericii, este în cel mai fericit caz al lui… Zefirelli. Filmul lui Mel Gibson, evanghelic şi profund, este evitat cu hotărâre de către formatorii de opinie de prin televiziunile noastre.

În biserici am dat mai tot timpul peste cameramani care nu înţelegeau că nu au nici un drept moral să deranjeze credincioşii pentru a lua ei cadre mai bune. Era, trebuie să recunosc, un război nevăzut în sufletul meu, în care antipatia faţă de jurnalişti tindea să biruie iubirea faţă de aproapele.

Paştem fericiţi

Dar acest război s-a încheiat într-o neputincioasă predare a mea în faţa sorţii în contextul în care, în plină slujbă a Prohodului Domnului, arhiepiscopul ortodox Teodosie Petrescu (îl ştiţi: „Şpagoveanul”, „Dosia, calitate la un preţ cumsecade”), recunoscut până de curând pentru singura calitate de a fi un bun slujitor al Altarului, a oferit un interviu „de la faţa locului”, adică proţăpindu-se în mijlocul bisericii, în faţa Epitafului, loc de unde a turuit câteva crase banalităţi omiletice unei duduiţe de la cine ştie ce post de televiziune.

Noaptea învierii am petrecut-o tot la Constanţa, între ruinele unui cartier romano-bizantin din secolele V-VI, unde s-a oficiat prima parte a slujbei Învierii: Utrenia. Totul ar fi fost frumos dacă nu ar fi trebuit să îndur disperat masa de „credincioşi”, veniţi să „ia lumină”, care au simţit nevoia să vorbească tot timpul cu voce tare. Doi puştani au stat tot timpul cu spatele la clerici discutând aprins despre destinaţia lor de după ce „termină popa”. Cum oferta de cluburi a Constanţei nu este mică, disputa părea să nu se sfârşească. Am sfârşit eu rezerva de răbdare prin a mă muta în altă parte, într-un loc unde nu mai vedeam altarul, dar măcar auzeam slujba.

Mulţumesc lui Dumnezeu, partea a doua a slujbei, Liturghia, s-a făcut, ca de obicei, doar cu participarea celor care mai cred în Dumnezeu.

Apoi au urmat urările pascale. Via s.m.s., desigur. Norocul meu a fost acela că majoritatea prietenilor mei, chiar dacă nu sunt creştini practicanţi, sunt suficienţi de culţi şi de decenţi ca să nu îmi ureze să pasc fericit şi nici să îmi trimită mesaje versificate cu… iepuraşi încărcaţi cu ouă de ciocolată şi gânduri pufoase. Dedicate unei sărbători ce nu are, în sine, nici o necesitate de a oferi urări şi felicitări.

Dar alţii nu au fost aşa de norocoşi. Cred că adunate cu multe din urările făcute de Crăciun, aceste SMS-uri festive ar putea să alcătuiască un volum al prostiei care nu doare şi care chiar amuză.

Paştile Domnului, Cel care ne-a trecut pe noi de la moarte la viaţă, nu mai sunt trăite decât în comunităţi minoritare, din ce în ce mai agresate de un comercialism ieftin şi de un creştinism fast-food de trei parale, al celor care cred că pot să împace şi pe Dumnezeu şi pe Mamona în spectacolul ieftin al aprinderii unor lumânări, urmat de zbânţuielile discotecilor, îndoparea cu mâncare şi automulţumirea tâmpă de a fi creştin dacă spargi ouă roşii şi vezi pios filmul lui Zefirelli despre viaţa lui Iisus.

În fapt, diferenţa dintre cei care se raportează la Înviere şi cei care se raportează la un duh al sărbătorii străin de Creştinism şi de tradiţie este cea dată de urările folosite în aceste sărbători. Creştinii se salută cu „Hristos a înviat!” şi răspund, confirmând Evanghelia, cu „Adevărat a înviat!”. Pseudocreştinii îşi urează unul altuia să… pască fericiţi. Să le dea Dumnezeu măcar inocenţa animalelor care pasc.

Anunțuri

Comentarii»

1. heraasku - Mai 1, 2008

Cu respect.
In mare e corect. Insa ai grija/grije cu judecata asupra oamenilor… Este, cred eu, un pericol mare pentru viata. Daca nu ne place ceva nimic nu ne opreste sa-l schimbam. Cu orice pret. Dar sa stam pe margine si sa clasam oamenii… Asta nu e bine. Si nu ma exclud din aceasta realitate urata.

2. Petru Clej - Mai 2, 2008

Ii multumesc domnului Duca pentru demontarea expresiei „Paste fericit” din noul limbaj de lemn care l-a inlocuit pe cel de dinainte de 1989.

3. Xtend - Mai 2, 2008

Trecerea de la comunism la ortodoxism a fost testata cu mult inainte de 1989

http://morar.catavencu.ro/2008/01/17/stalin-ateismul-ortodoxia-si-ziaristii-chiar-si-ziaristii-romani/

4. Xtend - Mai 2, 2008

Oarecum off topic

Anul trecut presedintele moldovean Voronin facea o afirmatie ce probabil i-a socat pe multi: Iisus a fost primul comunist
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1049078-voronin-nicaieri-vechiul-sau-noul-testament-nu-veti-gasi-nimic-rau-despre-comunisti.htm

O confirmare a radacinilor marxismului in religia crestina vine chiar de la Olavo de Carvalho in textul publicat in nr recent din „Cultura” (el le spune erezii, dar tot crestinism e)

5. heraaskuortodox - Mai 3, 2008

Cu respect.
Daca un criminal comunist apreciaza ca sistemul marxist este incununarea dorintelor de vecuri ale omului, facand abstractie de sutele de milioane de cadavre ce paveaza „minunea”, nu inseamna ca trebuie sa-l citam voiosi. Afirmatia lui nu construieste nimic, niciodata.
Exista o formulare lucida si curajoasa a lui Vladimir Tismaneanu – nu-l agreez in totalitate – in care spune „marxismul este o erezie crestina”. De ce? Pentru cine e interesat stau martori Traditia Crestina si Manifestul Partidului comunist. Cred ca el se inseala. Caci marxismul nu are nici macar necinstea de a fi o erezie ci este o alternativa… Vezi ispitirea de pe munte a lui Iisus Hristos unde Fiul lui Dumnezeu demonteaza prin raspunsuri eshatologice structura utopiei hiliaste.

6. Nicolae Dragusin - Mai 4, 2008

Gaselnita cu Iisus ca fiind primul comunist nu-i apartine lui Voronin. A fost spusa de Etienne Cabet si socialistii parareligiosi care au imbinat eschatologia hegeliana cu cea crestina de unde au ajuns din nou la arianism (Buchez dar mai ales Leroux sustinea ca primii crestini, pana la nicea, au fost toti arieni).

7. Xtend - Mai 11, 2008
8. Ella - Iunie 18, 2008

Domnule Duca,

Ceea ce va scriu NU are legatura cu articolul dumneavoastra despre Sarbatoarea Pascala.

Stiu ca sinteti cercetator pasionat (si ONEST!) al istoriei, inclusiv contemporane. Ca o priviti din perspectiva crestin-ortodoxa. Si acordati atentie aparte legionarismului romanesc.

Va semnalez lucrarea SECRETUL SABIEI DE FOC. SAU CUM E CU PUTINTA FENOMENUL LEGIONAR.

In eventualitatea ca aveti html-ul dezactivat: COPY pe link + PASTE in browser. Si o deschideti imediat.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: